🇯🇵 Randamentul obligațiunilor japoneze pe 40 de ani crește Randamentul obligațiunilor guvernamentale japoneze pe 40 de ani tocmai a crescut la 3,39%, cel mai ridicat nivel din ultimele două decenii. La suprafață, acesta ar putea părea un eveniment al pieței locale de obligațiuni, dar în realitate, este un semnal de avertizare pentru întregul sistem financiar global. Să analizăm de ce contează acest lucru, ce semnalează cu adevărat sub suprafață și cum ar putea declanșa o cascadă de volatilitate între piețe. 1. De ce contează acest lucru: fisurile din modelul de represiune financiară din Japonia Timp de decenii, Japonia s-a bazat pe represiunea financiară, menținând ratele dobânzilor scăzute în mod artificial pentru a-și gestiona raportul datorie/PIB de 260%. Banca Japoniei (BOJ) a fost cumpărătorul perpetuu de ultimă instanță, deținând aproape jumătate din toate obligațiunile guvernamentale japoneze (JGB). Dar această ultimă creștere a randamentelor ne spune că capătul lung al curbei se eliberează de controlul BOJ. • Pensii și stres de asigurări: Fondurile de pensii și asigurătorii de viață japonezi, care investesc masiv în obligațiuni ultra-long, se confruntă acum cu pierderi severe de piață. • Controlul curbei randamentului (YCC) al BOJ este funcțional mort: În timp ce BOJ încă vizează oficial randamentul pe 10 ani, piața își forțează acum mâna pe capătul lung. • Riscul de repatriere: Investitorii instituționali japonezi ar putea începe să retragă capital acasă pentru a profita de aceste randamente interne mai mari. Asta înseamnă vânzarea de titluri de trezorerie americane și obligațiuni europene, ceea ce ar putea împinge randamentele globale în sus. 2. Este acesta un joc strategic al BOJ? Guvernatorul Ueda ar putea semnala o schimbare de politică fără a o anunța oficial. În loc să intervină direct pe piețele valutare pentru a apăra yenul, Japonia ar putea permite randamentelor pe termen lung să crească ca o modalitate de a consolida moneda prin creșterea obligațiunilor interne. • Apărarea yenului prin diferențele de dată: Randamentele japoneze mai mari reduc diferența ratei dobânzii față de SUA, ceea ce ajută la susținerea yenului și descurajează pozițiile scurte speculative în monedă. • Evitarea scăderii rezervelor valutare: Prin apărarea yenului prin randamentele obligațiunilor, mai degrabă decât prin vânzarea rezervelor în dolari americani, Japonia își păstrează puterea de foc financiară pentru o criză mai gravă. 3. Ramificații globale: Acest lucru nu este limitat la Japonia • Impactul pieței Trezoreriei SUA: Japonia rămâne cel mai mare deținător străin de titluri de trezorerie americane. Dacă fondurile japoneze accelerează vânzările pentru a capta randamente interne mai mari, ar putea împinge randamentele pe termen lung din SUA și mai sus, creând o buclă de feedback de înăsprire a condițiilor financiare. • Contracția globală a creditului: Creșterea randamentelor globale înăsprește condițiile financiare în general, punând o presiune suplimentară asupra bilanțurilor corporative supraîndatorate și a piețelor fragile ale datoriilor suverane, în special pe piețele emergente. • Volatilitatea crește: Așteptați-vă ca volatilitatea obligațiunilor (urmărită de indicele MOVE) să crească, iar piețele de acțiuni să se confrunte cu o presiune crescută pe măsură ce ratele fără risc cresc și primele de risc ale acțiunilor sunt recalculate. Paralelă istorică: Criza Japonia-LTCM din 1998 Această situație este un ecou al crizei pieței de obligațiuni japoneze din 1998, când o creștere bruscă a randamentelor japoneze a declanșat pierderi masive pentru fondurile globale, cum ar fi LTCM, care au fost puternic îndatorate în carry trade-uri. Diferența acum? Amploarea este mult mai mare, iar economia Japoniei este și mai interconectată cu piețele globale de capital. Concluzie cu convingeri ridicate: un punct de inflexiune strategic Acesta nu este un accident. Este o schimbare calculată a Băncii Japoniei pentru a recâștiga un anumit control asupra sistemului său financiar și a monedei sale înainte de a se desfășura un eveniment de credit global mai mare. Opțiunile de aici sunt binare: Dacă economia Japoniei slăbește rapid și acțiunile se prăbușesc, BOJ ar putea să nu aibă de ales decât să reia achizițiile agresive de obligațiuni, prăbușind yenul și repornind tranzacțiile globale de carry trade. Dacă BOJ este serios în ceea ce privește apărarea yenului și a stabilității financiare interne, acest regim de randament mai mare ar putea deveni permanent, riscând un șoc deflaționist, dar restabilind o anumită integritate a bilanțului.