Dincolo de degradare – pivotul lumii către autonomie Mulți dintre noi, inclusiv eu, auzim adesea narațiunea simplă despre băncile centrale care extind oferta de bani, moneda fiduciară care pierde valoare și active precum Bitcoin care crește. Este o poveste clară și cu siguranță ajută la explicarea modului în care o parte din fluxurile de capital în spații precum criptomonedele sunt finanțate. Dar pe măsură ce încerc să înțeleg puzzle-ul la nivel înalt și traiectoria pe termen lung, nu cred că surprinde pe deplin de ce – curentul mai profund care conduce lumea în acest moment. Tind să mă uit la modul în care lumea se conturează teleologic – că pare să existe o direcție și o traiectorie a modului în care se desfășoară lucrurile, adesea vizibile prin lentila posibilităților adiacente emergente. Din această perspectivă, văd toată munca tehnologică incredibilă care se întâmplă în criptomonede, construind o infrastructură extrem de puternică și mă întreb: pentru ce este de fapt? Sigur, Bitcoin oferă o protecție împotriva devalorizării, iar stablecoins/RWA-uri facilitează tranzacțiile transfrontaliere mai ușoare – acestea sunt semnificative, dar nu se simt ca o mare oportunitate. Potențialul cu adevărat masiv, pentru mine, se simte legat de modul în care această infrastructură cripto servește de fapt o revoluție mult mai mare în tehnologia autonomă. Această tendință de autonomie pare a fi singurul lucru care poate absorbi cu adevărat oferta uriașă de spațiu de bloc și capabilități care intră online. Pentru mine, narațiunea cea mai convingătoare este un pivot mondial către autonomie. Prin autonomie, mă refer la sisteme care sunt din ce în ce mai capabile să producă, să se alimenteze și să se organizeze cu o intervenție umană minimă. Aceasta nu este doar o tendință tehnologică; se simte ca un răspuns la unele schimbări tectonice destul de semnificative, îndrăznesc să spun, care au loc la nivel global. Văd cel puțin patru dintre aceste schimbări forțând această mișcare către o mai mare autonomie: 1. Autonomia muncii Ne confruntăm cu o realitate demografică neobișnuită. Proiecțiile, precum cele ale ONU, sugerează că populația globală de vârstă activă va atinge un vârf destul de curând (în jurul anului 2032), în timp ce numărul persoanelor dependente în vârstă este în creștere. Mai puțini lucrători, rate de dependență mai mari – creează o lipsă cronică de forță de muncă umană în multe domenii. Răspunsul natural din partea companiilor? O cursă pentru a înlocui efortul manual cu tehnologia autonomă. Gândiți-vă la roboți industriali și la software agentic AI din ce în ce mai sofisticat. Acest lucru se vede clar în locuri precum depozitele automate din China, care implementează peste 5.000 de roboți în zeci de unități, unde sistemele bazate pe inteligență artificială sortează, ambalează și expediază milioane de comenzi zilnic cu o intervenție umană minimă. 2. Autonomie energetică Mandatele privind schimbările climatice sunt un factor, dar instabilitatea geopolitică recentă a scos în evidență nesiguranța de a se baza pe conducte îndepărtate sau pe centrale electrice masive și centralizate. Națiunile își dau seama că au nevoie de mai mult control asupra aprovizionării cu energie. Cantitatea de capital revărsată în energia curată – miliarde și miliarde acum – este un semnal clar al acestei schimbări. Răspunsul aici este descentralizarea. Energie solară pe acoperiș, stocare a bateriilor, micro-rețele locale. Este vorba despre construirea rezilienței și a independenței interne. Autonomia în acest context înseamnă energie care continuă să curgă chiar dacă rețelele tradiționale, adesea vulnerabile, sunt perturbate. 3. Autonomia de producție Fragmentarea geopolitică și fragilitatea expusă în lanțurile de aprovizionare just-in-time în timpul evenimentelor globale recente împing companiile să regândească unde și cum fac lucrurile. Există o tendință clară spre producția de relocalizare sau "friend-shoring". FMI a avertizat chiar cu privire la potențiala lovitură asupra PIB-ului global din cauza fragmentării severe. Acest lucru face ca fabricile extrem de automatizate și bogate în date din regiunile cu salarii mari să fie din nou viabile din punct de vedere economic. Locuri precum "iFactory" de la BMW din München, cu roboții săi ghidați de inteligență artificială și fabricația aditivă, arată cum poți satisface cererea de personalizare în masă la nivel local, fără a avea nevoie de forță de muncă ieftină din străinătate. Producția devine din ce în ce mai autosuficientă și mai puțin dependentă de o logistică globală complexă și fragilă. 4. Autonomie financiară Acum, aici se conectează cu adevărat gândirea mea anterioară despre serviciile și datele deschise. Aceste sisteme fizice din ce în ce mai autonome – roboții, rețelele locale, fabricile automatizate – au nevoie de o infrastructură digitală la fel de autonomă pentru a funcționa. Nu se pot baza pe sisteme care sunt lente, scumpe sau vulnerabile la puncte unice de control sau oprire. Acestea trebuie: * Plătiți plățile instantaneu și fără intermediari. * Evaluați resursele precum calculul, stocarea și lățimea de bandă în timp real, adesea minut cu minut. * Fii rezistent și rezistent la a fi închis de un singur guvern sau entitate. Tocmai aici intervin blockchain-urile publice și rețelele de infrastructură fizică descentralizată (DePIN). Ele sunt, în esență, instalațiile sanitare pentru acest viitor autonom: * Lanțuri de contracte inteligente: Furnizarea de șine de plată programabile, fără permisiune, pe care agenții AI și sistemele autonome le pot folosi pentru a se plăti reciproc. * Helium: Construirea de rețele IoT crowdsourcing, un fel de strat de conectivitate autonom. * Filecoin & Render: Oferă stocare la preț token și putere GPU care se poate scala dinamic cu cerințele AI și procesele autonome. * Olas: Un protocol special conceput pentru a construi roiuri de inteligență artificială agentică care pot coordona și plăti pentru servicii în mod autonom. Deci, în timp ce narațiunea degradării este ușor de înțeles, cred că rolul mai profund al criptomonedelor devine rapid acela al infrastructurii esențiale – instalațiile sanitare – pentru aceste mașini și piețe autonome emergente. Acesta pare a fi scopul principal care poate valorifica cu adevărat amploarea tehnologiei construite. Cum încerc să înțeleg lumea Devalorizarea ar putea fi un factor în fluxurile de capital, dar autonomia pare a fi motorul unei tendințe seculare semnificative în următorul deceniu. Pentru a naviga în acest peisaj și a-i înțelege traiectoria, iată câteva domenii pe care mă concentrez: 1. Observarea dezvoltării autonomiei: Sunt atent la sectoarele și tehnologiile în care autonomia este construită și implementată în mod activ – robotică, inteligență artificială agentică, sisteme de energie distribuită, schimbări în locația de producție și proiecte DePIN. 2. Înțelegerea infrastructurii de facilitare: Explorez rolul platformelor de contracte inteligente, al rețelelor de resurse tokenizate (calcul, stocare, lățime de bandă) și al protocoalelor care conectează activele din lumea reală la sistemele digitale. 3. Recunoașterea dinamicii pieței: Sunt conștient că, chiar și în cadrul tendințelor structurale, prețurile activelor vor experimenta probabil cicluri influențate de factori macroeconomici mai largi. 4. Evaluarea oportunităților de frontieră: Iau în considerare natura oportunităților în acest spațiu emergent, recunoscând că este o frontieră cu riscuri potențiale și inerente semnificative. Lumea simte că se decuplează în mod activ de bazinele fragile de forță de muncă, de sursele de energie îndepărtate și nesigure și de lanțurile de aprovizionare suprasolicitate și fragile. Autonomia – nu doar degradarea – este, în opinia mea, forța cheie care conduce harta rutei înainte, iar criptomonedele sunt asfalt. Mulțumesc colegilor mei o3 și 2.5 Pro pentru că au scris această postare în stilul meu, astfel încât să pot continua cu celelalte lucrări 🤜🏻 ale mele.